Starile Eului

Sunt situatii in viata de adult cand te simti si te porti ca atunci cand erai copil. De exemplu, tocmai ai  intrat intr-o camera unde este o petrecere, inima incepe sa bata, tremuri usor, nu stii ce sa zici, ca atunci cand erai copil si ai mers pentru prima data la scoala.

Sunt situatii in care vorbesti si te comporti cu un coleg sau cu propriul copil in acelasi mod in care o faceau parintii. Parca mimica fetei, tonul, gesturile, seamana cu cele ale mamei sau tatalui. Uneori te porti calm, iubitor si grijului, alteori critic, tipand sau jignind.

Toate aceste parti din interiorul nostru sau moduri particulare in care ne simtim si comportam, se numesc Stari ale Eului in Analiza Tranzactionala.

Ca educatoare m-am aflat de foarte multe ori in starea Eului de Parinte avand grija de copii in felul in care mama o facea cu mine. Le cantam cand era ora de somn, ii mangaiam pe burta cand nu se simteau bine, ii luam in brate cand plangeau. Alteori insa amenintam cu degetul sau ridicam tonul. As fi vrut sa trasez limite ferm dar bland. Percepeam aceste situatii mai degraba ca pe un raport de putere, in care eu trebuie sa ies castigatoare pentru ca sunt mai mare. Numai cand am inteles ca in spatele acestui comportament se afla sentimentul de neputinta, sau ideea ca nu sunt suficient de buna daca nu ma impun, atunci am reusit sa gasesc solutii. Nu faceam decat sa acopar emotia de neputinta si rusine cu modul in care mama se purta.

Ce este PAC (Parinte, Adult, Copil) ?

Atunci cand  te porti in modul in care o faceau parintii sau principalele figuri de atasament(parinti, bunici, matusa) esti in starea Eului de Parinte. Cand te porti  si simti ca atunci cand erai copil inseamna ca ai trecut in starea Eului de Copil. Cand te simti confortabil in pielea ta, actionand asumat in aici si acum, fara ca experientele din trecut sa  actioneaza asupra ta, vorbim de starea Eului de Adult.

Prin cele cateva intrebari  te invit sa identifici propria stare a Eului de Parinte: Cine a avut grija de tine in cea mai mare parte a timpului?(uneori figurile de atasament nu sunt parintii ci bunicii) Cum i-ai descrie? Ce asteptari aveau de la tine? Cum se purtau? Erau fericiti, tristi, furiosi mai tot timpul? Erau stricti? Iti placea de ei?

De asemenea, te invit sa te gandesti cum erai ca si copil? Erai tacut, retras sau neascultator? Ce iti placea sa faci? Ce pasiuni aveai? Iti placea la scoala? Erai mai degraba inclinat catre arta sau matematica? Iti placea sa ai in jur compania celorlalti copii?

La ce ma ajuta sa cunosc in ce stare a eului sunt?

Aceste parti sunt puse in act, din nou si din nou, in viata noastra. Suntem intr-una din starile eului P, A, C, in fiecare clipa si iesim sau intram intr-una din stari in mod automat. Iar acest lucru se intampla in  cateva secunde. Iesirea sau intrarea este declansata fie de gandurile si emotiile noastre interne, fie de ceva din exterior, cum ar fi un sunet sau privirea unei persoane. A incepe sa cunosti, sa observi aceste parti din interiorul tau reprezinta un pas important pentru a intelege de ce te simti uneori intr-un anume fel. Ce te determina sa actionezi intr-un fel in care nu iti place? Care sunt mecanismele de aparare? Ce ai nevoie de fapt? Ce vrei sa acopari printr-un anume comportament sau emotie? Iar in final sa poti decide Constient.

Cum spune Jung: ”Cine priveste in exterior viseaza, cine priveste in interior se trezeste!”

Te astept in cabinet sa exploram si sa ne imprietenim cu aceste parti din interior!

 

Blog